Un amestec savant de epidemiologie, statistică şi neurologie, neuroepidemiologia a făcut obiectul celei de-a şasea ediţii a seminariilor Departamentului de neuroştiinţe de la Medicina clujeană. Un interviu cu specialiştii italieni prezenţi la Cluj, dar şi un „desfăşurător“ al evenimentului găsim în grupajul realizat de dr. Maria Dragotă.

Numirea prof. dr. Dan Enăchescu ca ministru al sănătăţii în primul guvern postdecembrist a stârnit protestele unei părţi a personalului medical: el deţinuse acelaşi portofoliu şi în perioada 1969–1972. Cât de îndreptăţite erau aceste atitudini, prin prisma activităţii desfăşurate înainte şi după ’89, aflăm din articolul semnat de dr. Mihail Mihailide de la rubrica Medicii şi morbul puterii.

Se împlinesc 50 de ani de la alegerea lui Nicolae Cajal ca membru corespondent al Academiei Române. Este un bun prilej de evocare a celorlalţi medici evrei primiţi în înaltul for ştiinţific. O trecere în revistă a vieţii şi operei acestora, desfăşurate pe parcursul celui mai zbuciumat secol din existenţa ţării, este semnată de prof. dr. Peter Manu.

Rezultatul unui efort ştiinţific de proporţii, studiul Global Burden of Disease 2010 confirmă şi cuantifică schimbările produse în ultimele decenii în sănătatea publică globală. Care sunt acestea şi ce date există despre România aflăm din analiza realizată de  dr. Mihail Călin.

„Pledez pentru ca institutele şi catedrele de sănătate publică să refacă, la nivelul lor, grupuri de cercetare (…) care să abordeze problemele fundamentale de sănătate. În cazul nostru, lipsa de participare publică a acestor institute şi catedre la problemele de demografie ridicate de sistemul de sănătate este dezamăgitoare“, scrie dl dr. Traian Ionescu, fost expert OMS, la finalul unui amplu excurs asupra importanţei abordării demografiei moderne în sănătatea publică.